bătăuș

Romanian

Etymology

From bate +‎ -uș.

Adjective

bătăuș m or n (feminine singular bătăușă, masculine plural bătăuși, feminine and neuter plural bătăușe)

  1. brawling

Declension
Declension of bătăuș
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite bătăuș bătăușă bătăuși bătăușe
definite bătăușul bătăușa bătăușii bătăușele
genitive/
dative 		indefinite bătăuș bătăușe bătăuși bătăușe
definite bătăușului bătăușei bătăușilor bătăușelor

Noun

bătăuș m (plural bătăuși)

  1. brawler
  2. ruff (Calidris pugnax)

Declension
Declension of bătăuș
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) bătăuș bătăușul (niște) bătăuși bătăușii
genitive/dative (unui) bătăuș bătăușului (unor) bătăuși bătăușilor
vocative bătăușule bătăușilor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.